Înainte de orice gel sau instrument, prima întrebare este simplă: cu ce avem de-a face? Același tablou de mucoasă roșie care sângerează poate fi peri-mucozită, tratabilă nechirurgical, sau peri-implantită, care cere un alt traseu. Diferența nu se vede cu ochiul liber. Se măsoară cu sonda și se confirmă radiologic.

Trei stări, trei traiectorii

Definițiile urmează consensul din 2017 publicat în 2018. Când nu există date de referință, definiția de caz pentru peri-implantită folosește adâncimea de sondare de cel puțin 6 mm și un nivel osos situat la cel puțin 3 mm apical de porțiunea cea mai coronară a părții intraosoase a implantului, alături de sângerare sau supurație. Sunt criterii de definiție de caz, nu praguri terapeutice.

Cum se face sondajul peri-implantar

Ghidul EFP S3 formulează, ca recomandare de consens, următorii pași:

1. Sondaj de referință în primele 3 luni de la livrarea protezei.
2. Sondaj la fiecare examinare clinică ulterioară.
3. Sondă cu vârf de 0,5 mm diametru și forță de sondare ușoară, de 0,2 N.
4. Înregistrarea adâncimilor circumferențial, ideal la 6 situsuri, și a sângerării la sondare.
5. Evaluarea și notarea lățimii mucoasei keratinizate atașate din jurul implantului.

Ghidul nu impune un material anume pentru sondă. Pentru implanturi există și sonde cu parte activă din titan.

Radiografia: când și de ce

• O radiografie intraorală de referință la finalul remodelării osoase fiziologice, pentru documentarea nivelului osos marginal.
• La controalele ulterioare, dacă adâncimea de sondare crește și apare sângerare sau supurație, ghidul recomandă o nouă radiografie intraorală, pentru evaluarea nivelului osos.

Fără această comparație, peri-mucozita și peri-implantita incipientă nu pot fi deosebite cu siguranță.

Ce notezi în fișă înainte de igienizare

• Adâncimile de sondare la 6 situsuri și situsurile cu sângerare sau supurație.
• Dacă sângerarea este punctiformă sau abundentă, pentru că ghidul folosește această distincție la reevaluare.
• Lățimea mucoasei keratinizate și eventualul disconfort la periaj.
• Indicele de placă, ca reper pentru instrucțiunile de igienă.
• Accesul pentru curățare al protezei și orice suspiciune de ciment rezidual (detaliate în pasul 2).

Ce urmează după diagnostic

Dacă diagnosticul este peri-mucozită sau dacă pacientul este stabil și vine pentru mentenanță, se continuă cu pașii 2–6 din această serie. Dacă există pierdere osoasă peste remodelarea inițială, diagnosticul este peri-implantită: pasul nechirurgical rămâne primul, dar obiectivele, reevaluarea și eventualul tratament chirurgical urmează un alt traseu, descris în articolul despre managementul peri-implantitei.

Vezi produsele în categoriile Management peri-implantar și Diagnostic Parodontal.

Întrebări frecvente

Ce sondă folosesc pe implant?

Ghidul EFP recomandă o sondă cu vârf de 0,5 mm și forță ușoară de 0,2 N, fără să impună materialul. Pentru implanturi există și sonde cu parte activă din titan.

La câte situsuri sondez implantul?

Circumferențial, ideal la 6 situsuri, cu înregistrarea sângerării la sondare.

Când fac radiografie?

O radiografie de referință la finalul remodelării osoase fiziologice și, ulterior, când adâncimea de sondare crește împreună cu sângerare sau supurație.

Cum deosebesc peri-mucozita de peri-implantită?

Prin prezența sau absența pierderii osoase peste remodelarea inițială. Ambele au sângerare la sondare; doar peri-implantita are pierdere osoasă progresivă.

Ce fac dacă pacientul nu are sondaj de referință?

Notează valorile de la primul control pentru comparațiile viitoare. Pentru peri-implantită, definiția de caz din 2018 oferă praguri pentru situațiile fără date anterioare.

Concluzie: igienizarea începe cu sonda

Surse

• Herrera D, Berglundh T, Schwarz F, et al. Prevention and treatment of peri-implant diseases. The EFP S3 level clinical practice guideline. J Clin Periodontol. 2023;50(Suppl 26):4–76. doi:10.1111/jcpe.13823
• Renvert S, Persson GR, Pirih FQ, Camargo PM. Peri-implant health, peri-implant mucositis, and peri-implantitis: Case definitions and diagnostic considerations. J Periodontol. 2018;89(Suppl 1):S304–S312. doi:10.1002/JPER.17-0588
• Jepsen S, Berglundh T, Genco R, et al. Primary prevention of peri-implantitis: managing peri-implant mucositis. J Clin Periodontol. 2015;42(Suppl 16):S152–S157. doi:10.1111/jcpe.12369

Redacție: Invictus Medical. Recomandările citate provin din ghidul EFP S3 (2023) și din consensul privind definițiile de caz (2018). Articolul nu înlocuiește instrucțiunile de utilizare ale producătorului și nici decizia clinică a medicului. Actualizat: 12 octombrie 2026.