Cât de des apare și ce știm despre tratament

O analiză narativă din 2025 (Dinkova și colab.) raportează sângerare postoperatorie în 4–6% din intervențiile de chirurgie orală, cu creștere la 9–12% la pacienții pe anticoagulante sau antiagregante.

Partea mai puțin cunoscută: o analiză Cochrane (Kumbargere Nagraj și colab., 2018) nu a găsit niciun studiu randomizat despre tratamentul sângerării apărute după extracție. Protocoalele folosite în practică se bazează pe consens și experiență clinică, nu pe comparații directe între metode. Ghidurile SDCEP spun explicit acest lucru despre recomandările lor.

Când apare sângerarea: trei situații diferite

SDCEP descrie trei momente, fiecare cu altă semnificație:

• Imediată: hemostaza inițială nu a fost suficientă, iar alveola sângerează încă în cabinet.
• Reacțională: sângerarea reapare în primele ore după intervenție.
• Secundară: apare în prima săptămână și poate semnala o infecție.

Sângerarea poate fi intermitentă, abundentă și persistentă sau o prelingere prelungită. Medicația, bolile asociate și activitatea fizică a pacientului o influențează.

Pasul 1: compresia, făcută corect

• Se rulează un tampon de tifon (sau vată) umezit cu ser fiziologic sau apă și se așază direct peste alveolă.
• Pacientul mușcă ferm pe tampon 20 de minute.
• După 20 de minute se verifică dacă sângerarea s-a oprit.

La un pacient care nu ia anticoagulante sau antiagregante, SDCEP acceptă încă o repetare a compresiei înainte de a trece mai departe.

Pasul 2: găsești sursa

Dacă presiunea nu oprește sângerarea, SDCEP recomandă identificarea sursei. Cu aspirație și lumină bună îndepărtezi cheagul în exces și cauți punctul de sângerare, ca tamponul sau materialul hemostatic să ajungă exact acolo.

Pasul 3: anestezie locală și sutură

Pentru sutură se folosește un anestezic local, cu vasoconstrictor acolo unde nu există contraindicații. Sutura apropie gingia peste marginile osoase. SDCEP o recomandă pentru o închidere bună a țesutului moale și pentru stabilizarea cheagului, a materialului hemostatic și a marginilor plăgii, cu condiția să nu producă un traumatism suplimentar.

Ai nevoie de un set complet: port-ac, pensă de țesut, fire de sutură și foarfecă.

Pasul 4: material hemostatic absorbabil în alveolă

SDCEP recomandă luarea în considerare a unui pansament hemostatic în alveolă și dă ca exemple celuloza oxidată și buretele de colagen. În practică ai trei familii de materiale:

• Celuloză regenerată oxidată (ORC), sub formă de compresă care se taie la dimensiune: exofin hemoWeave Original sau varianta cu structură tricotată, exofin hemoWeave Tricotat.
• Gelatină absorbabilă sub formă de pudră, care se adaptează la cavități neregulate: exofin hemoWeave Pudră 3 g.
• Conuri și bureți din colagen, care umplu alveola: găsești variantele în categoria Bureți și conuri hemostatice.

Unele dintre aceste materiale conțin proteine de origine animală (gelatina și colagenul). SDCEP recomandă ca în cabinet să existe și o variantă fără proteine animale și ca preferința pacientului să fie întrebată înainte de tratament. Celuloza oxidată este de origine vegetală.

Ce variantă alegi după forma plăgii și cum se aplică fiecare găsești în ghidul despre variantele exofin hemoWeave. Precauțiile pentru celuloza oxidată sunt în ghidul ORC.

Acidul tranexamic

SDCEP notează că acidul tranexamic reduce riscul de sângerare față de placebo la pacienții pe tratament antitrombotic, dar s-ar putea să nu aducă un beneficiu semnificativ față de celelalte măsuri hemostatice locale. Ghidul nu recomandă medicului dentist din asistența primară să îl prescrie. Dacă medicul pacientului l-a prescris, se folosește în plus față de măsurile locale, nu în locul lor. Detalii în articolul despre extracția la pacientul anticoagulat.

Când trimiți pacientul mai departe

• Pacientul pe anticoagulante sau antiagregante la care sângerarea nu se oprește sau reapare după compresie trebuie evaluat de urgență, conform SDCEP.
• Sângerarea care apare repetat sau fără o cauză locală clară ridică problema unei cauze sistemice. Situațiile de risc sunt descrise în articolul despre pacientul cu risc hemoragic sistemic.
• La copii, SDCEP recomandă luarea în considerare a trimiterii la specialist, pentru investigarea unei patologii subiacente.

Ce îi spui pacientului la plecare

• Fără alcool, fumat și efort fizic în următoarele 24 de ore.
• Capul ținut mai ridicat, pe cât posibil.
• Nu atinge și nu deranjează cheagul.
• Dacă sângerarea reapare: tampon umezit, mușcat ferm 20 de minute. Dacă nu se oprește, sună la cabinet sau la urgențe. Pacientul pe anticoagulante sună direct, fără să mai repete compresia.

Cum reduci riscul de la început

Pentru pacienții cu risc de sângerare, SDCEP recomandă programarea intervenției la începutul zilei și al săptămânii, ca să rămână timp pentru o eventuală resângerare. Extracția se face cât mai atraumatic, cu măsuri locale (material în alveolă și sutură), iar pacientul pleacă doar după oprirea sângerării. Instrumentarul pentru extracția atraumatică este descris în ghidul despre periotoame și elevatoare.

Întrebări frecvente

Cât timp trebuie ținută compresia pe alveolă?

SDCEP recomandă 20 de minute de presiune fermă, cu un tampon de tifon umezit, apoi verificarea sângerării.

Ce material pun în alveolă dacă sângerarea continuă?

SDCEP dă ca exemple celuloza oxidată și buretele de colagen. Se poate folosi și gelatina absorbabilă sub formă de pudră. Materialul se stabilizează de obicei cu sutură.

Trebuie suturat orice caz de sângerare?

Nu neapărat. Sutura se ia în considerare când compresia nu ajunge, pentru a închide țesutul moale și a stabiliza cheagul și materialul hemostatic.

Ce înseamnă o sângerare care apare după câteva zile?

SDCEP descrie sângerarea apărută în prima săptămână ca posibil semn de infecție. Pacientul trebuie reevaluat clinic.

Există studii care să arate care metodă funcționează cel mai bine?

Nu. Analiza Cochrane din 2018 nu a găsit studii randomizate despre tratamentul sângerării după extracție. Recomandările actuale se bazează pe consens și experiență clinică.

Concluzie

Primul gest la o sângerare după extracție este o compresie corectă de 20 de minute. Când nu ajunge, ordinea este: găsești sursa, aplici un material hemostatic în alveolă și suturezi. Nu există studii comparative între metode, așa că ghidurile pun accentul pe ordinea pașilor și pe materialele pe care cabinetul le are la îndemână.

Surse

• Scottish Dental Clinical Effectiveness Programme (SDCEP). Management of Acute Dental Problems: Post-extraction haemorrhage (consultat la 15 octombrie 2026).
• SDCEP. Management of Dental Patients Taking Anticoagulants or Antiplatelet Drugs. Ediția a 2-a, 2022.
• Kumbargere Nagraj S și colab. Interventions for treating post-extraction bleeding. Cochrane Database Syst Rev. 2018;CD011930.
• Dinkova A și colab. Biomaterial-Based and Surgical Approaches to Local Hemostasis in Contemporary Oral Surgery: A Narrative Review. J Funct Biomater. 2025;16(5):190.
• Primary Care Notebook. Dental haemorrhage: immediate treatment.

Redacție: Invictus Medical. Articolul rezumă ghiduri publicate și nu înlocuiește judecata clinică a medicului sau instrucțiunile de utilizare ale producătorilor. Actualizat: 15 octombrie 2026.