Orice os îndepărtat cu freza se încălzește. Întrebarea practică nu este dacă se produce căldură, ci dacă ajunge la o valoare și o durată care afectează vindecarea. La o osteotomie pentru un molar de minte inclus, la o rezecție apicală sau la modelarea crestei, o parte din os rămâne lângă zona frezată și trebuie să se vindece. Mai jos găsești ce spun studiile despre pragul termic, cât de solide sunt aceste date și ce recomandă producătorul pentru frezele chirurgicale din carbură.

Problema: căldura nu se vede în timpul intervenției

Temperatura osului nu se poate urmări în timpul unei intervenții obișnuite. Semnele indirecte apar abia mai târziu și nu sunt specifice: vindecare întârziată, durere prelungită, sechestre mici. De aceea, prevenția stă în parametrii de lucru, aleși înainte și menținuți pe tot parcursul frezării.

De unde vine pragul de 47 °C

Reperul folosit cel mai des provine din cercetările lui Eriksson și Albrektsson, pe iepure. Într-un studiu cu cameră de creștere osoasă din titan, încălzirea la 47 °C sau 50 °C timp de 1 minut a redus semnificativ formarea de os nou, în timp ce încălzirea la 44 °C timp de 1 minut nu a avut un efect semnificativ. Un studiu anterior al aceluiași grup a stabilit pragurile de temperatură pentru leziunea termică a osului prin microscopie vitală.

Două lucruri sunt importante aici:

• contează și durata, nu doar temperatura maximă; pragul a fost descris pentru o expunere de un minut;
• datele vin din experimente pe animale; ele dau un reper prudent, nu o limită exactă pentru fiecare pacient.

Într-o măsurătoare făcută pe cinci mandibule umane edentate, la frezarea pentru implanturi după protocolul de osteointegrare, temperatura maximă înregistrată a fost de 33,8 °C, iar vârfurile nu au durat mai mult de 5 secunde (Eriksson și Adell, 1986). Asta arată că, cu un protocol controlat, valorile pot rămâne mult sub prag.

Cât de solide sunt datele

O revizuire sistematică din 2015 (Möhlhenrich și colab.) a analizat 27 de studii despre încălzirea osului la prepararea situsului implantar. Concluziile autorilor:

• există doar cercetare de bază, cu nivel scăzut de dovezi; majoritatea studiilor sunt in vitro, pe os de bovină sau porc;
• temperaturile raportate au variat între 28,4 °C și 64,4 °C, în funcție de metodă și parametri;
• diferențele de design nu au permis o meta-analiză.

Studiile despre frezarea cu freze sferice sunt și mai puține. Un studiu de modelare pe frezarea osului cu freză sferică în ortopedie (Shin și Yoon, 2006) a estimat creșteri de temperatură la punctul de contact între 49 °C și 115 °C, în funcție de condițiile de tăiere, cu leziune termică estimată până la 1,9 mm adâncime. Studiul nu este dentar și nu se poate transfera direct la cabinet, dar arată de ce, la frezarea osului, contactul direct dintre freză și os este zona critică.

Pe scurt: știm destul de bine ce factori cresc temperatura. Nu putem spune cu precizie ce temperatură atinge osul într-un caz anume.

Ce poți controla: cei cinci factori

1. Răcirea

Într-un studiu experimental cu burghie ortopedice (Augustin și colab., 2008), răcirea externă a fost factorul cu cel mai mare efect: cu răcire, temperatura a rămas sub 47 °C în toate combinațiile testate; fără răcire, aceleași combinații au dat între 31,4 °C și 55,5 °C. Instrucțiunile de utilizare Acurata pentru frezele chirurgicale cer o răcire de minimum 50 ml/min și avertizează că, în lipsa ei, există risc de leziune prin căldură.

Producătorul atrage atenția și asupra „umbrei de răcire” (Kühlschatten): în zonele greu accesibile, lichidul poate să nu ajungă scurt timp la partea activă, iar riscul crește odată cu turația. La osteotomiile adânci sau distale, merită verificat că jetul ajunge efectiv la freză.

2. Turația

Instrucțiunile Acurata spun direct: odată cu creșterea turației crește și căldura, iar în chirurgie o turație prea mare poate produce leziuni termice. Producătorul precizează că turația maximă din lista de produse este turația admisă în gol, fără presiune, adică în afara lucrului pe pacient, și dă pentru frezele chirurgicale din carbură următoarele intervale optime:

Diametru ISO	Piesă dreaptă (ISO 104/105)	Contraunghi (ISO 205/206)
010 – 016 (Ø 1,0 – 1,6 mm)	8.000 – 12.000 rot/min	8.000 – 12.000 rot/min
018 – 021 (Ø 1,8 – 2,1 mm)	6.000 – 10.000 rot/min	6.000 – 10.000 rot/min
> 023 (peste Ø 2,3 mm)	4.000 – 8.000 rot/min	4.000 – 8.000 rot/min

Regula generală din instrucțiuni: cu cât partea activă este mai mare, mai lungă sau cu dantura mai grosieră, cu atât turația trebuie să fie mai mică. Turația maximă pentru fiecare REF este cea de pe etichetă.

3. Presiunea

Producătorul cere evitarea forțelor de apăsare excesive, de peste 2 N, și a efectului de pârghie sau a blocării frezei. Instrucțiunile mai spun că, la turație mai mare, presiunea trebuie să fie mai mică.

Un detaliu care pare contraintuitiv: în studiul lui Augustin, o viteză de avans mai mare a dus la o creștere mai mică a temperaturii, iar în studiul lui Shin și Yoon un avans mai mare și o adâncime de tăiere mai mică au redus temperatura maximă. Aceste rezultate nu înseamnă că o apăsare mai mare este mai bună: limita de 2 N din instrucțiuni rămâne valabilă.

4. Ascuțimea și uzura frezei

Instrucțiunile Acurata leagă direct tăișurile ascuțite de o încărcare termică cât mai mică a țesutului din jur. Datele despre uzură nu sunt însă unitare: revizuirea din 2015 a raportat o creștere semnificativă a temperaturii după 50 de situsuri preparate cu același burghiu, în timp ce un studiu in vitro din 2018 (Fugito Junior și colab.) nu a găsit o creștere relevantă după 30 de preparații. Ce este clar este regula producătorului: freza tocită, îndoită sau deteriorată se scoate imediat din uz. Frezele chirurgicale din carbură Acurata se pot reprocesa de până la 15 ori; după acest număr de cicluri se elimină.

Tot la capitolul uzură: instrucțiunile cer ca frezele să nu intre în contact cu apa oxigenată (H₂O₂), pentru că aceasta crește riscul de rupere, și ca timpii de imersie în soluțiile de curățare și dezinfecție să nu fie depășiți.

5. Geometria și diametrul

Un diametru mai mare înseamnă o suprafață de contact mai mare și, la aceeași turație, o viteză periferică mai mare. De aceea intervalele de turație scad odată cu diametrul. Instrucțiunile Acurata descriu frezele sferice ca având o capacitate mare de îndepărtare, controlată, pe osul alveolar și pe osul maxilar mai profund, iar frezele subțiri, de tip Lindemann, pentru separare și secțiune fină. Diferențele dintre familii sunt descrise în articolul nostru despre frezele chirurgicale pentru os și separare radiculară.

Listă de verificare înainte de osteotomie

• freza este verificată vizual: tăișuri intacte, fără îndoire, fără urme de uzură; numărul de cicluri de reprocesare nu a depășit 15;
• freza este introdusă cât mai adânc în piesă și adusă la turație înainte de contactul cu osul;
• turația aleasă corespunde diametrului (vezi tabelul) și nu depășește turația maximă de pe etichetă;
• răcirea externă funcționează, cu minimum 50 ml/min, iar jetul ajunge la partea activă, inclusiv în zonele greu accesibile;
• presiune redusă (sub 2 N), fără pârghie și fără blocarea frezei.

Ce alegi pentru îndepărtarea de os

Pentru îndepărtarea controlată de os, gama Acurata are freze chirurgicale sferice din carbură, cu dantură încrucișată fină:

• Freză chirurgicală sferică Acurata din carbură, piesă dreaptă HP 104, Ø 1,8 și 2,7 mm (500.104.001.258);
• Freză chirurgicală sferică Acurata ZrN, contraunghi RA 205, Ø 2,1 – 4,0 mm (510.205.001.258), cu acoperire de nitrură de zirconiu.

Turația maximă și numărul de cicluri pentru fiecare diametru sunt trecute pe pagina produsului, conform instrucțiunilor de utilizare. Toată gama este în categoria freze pentru piesă dreaptă.

Întrebări frecvente

De la ce temperatură este afectat osul?

Reperul folosit în literatură vine dintr-un studiu experimental pe iepure (Eriksson și Albrektsson, 1984): încălzirea la 47 °C sau 50 °C timp de 1 minut a redus semnificativ formarea de os, iar 44 °C timp de 1 minut nu a avut un efect semnificativ. Contează atât temperatura, cât și cât timp durează.

Care este cel mai important factor pentru a nu supraîncălzi osul?

În studiul experimental al lui Augustin și colab. (2008), răcirea externă a fost factorul cu cel mai mare efect: cu răcire, temperatura a rămas sub 47 °C în toate combinațiile testate. Instrucțiunile Acurata pentru frezele chirurgicale cer o răcire de minimum 50 ml/min. Instrucțiunile mai cer turație adaptată diametrului, presiune sub 2 N și scoaterea din uz a frezelor tocite.

Turația mare încălzește mai mult osul?

Instrucțiunile Acurata spun că, odată cu creșterea turației, crește și căldura produsă, iar o turație prea mare poate produce leziuni termice în chirurgie. Turația maximă din eticheta frezei este turația admisă în gol, fără presiune, nu turația de lucru recomandată.

Cât de mult contează uzura frezei?

Datele nu sunt unitare. O revizuire sistematică din 2015 a raportat o creștere semnificativă a temperaturii după prepararea a 50 de situsuri cu același burghiu, iar un studiu in vitro din 2018 nu a găsit o creștere relevantă după 30 de preparații. Instrucțiunile producătorului sunt clare: o freză tocită, îndoită sau deteriorată se scoate imediat din uz.

Este piezochirurgia automat mai rece decât freza?

Nu se poate afirma asta în general. Într-un studiu in vitro pe dinți extrași (2024), creșterea temperaturii la rezecția apicală a fost mai mare cu vârful piezoelectric decât cu freza diamantată. Rezultatul depinde de instrument, parametri și răcire.

Concluzie

Pragul de 47 °C este un reper prudent, venit din studii pe animale, nu o cifră pe care o poți măsura în cabinet. Ce poți face este să lucrezi constant cu parametri care țin căldura jos: răcire suficientă, turație potrivită diametrului, presiune mică și freze ascuțite, schimbate la timp. Sunt detalii mici, dar ele fac diferența între un os care se vindecă previzibil și unul care îți dă surprize la control.

Surse

• Eriksson RA, Albrektsson T. The effect of heat on bone regeneration: an experimental study in the rabbit using the bone growth chamber. J Oral Maxillofac Surg. 1984;42(11):705-711.
• Eriksson AR, Albrektsson T. Temperature threshold levels for heat-induced bone tissue injury: a vital-microscopic study in the rabbit. J Prosthet Dent. 1983;50(1):101-107.
• Eriksson RA, Adell R. Temperatures during drilling for the placement of implants using the osseointegration technique. J Oral Maxillofac Surg. 1986;44(1):4-7.
• Möhlhenrich SC, Modabber A, Steiner T și colab. Heat generation and drill wear during dental implant site preparation: systematic review. Br J Oral Maxillofac Surg. 2015;53(8):679-689.
• Augustin G, Davila S, Mihoci K și colab. Thermal osteonecrosis and bone drilling parameters revisited. Arch Orthop Trauma Surg. 2008;128(1):71-77.
• Shin HC, Yoon YS. Bone temperature estimation during orthopaedic round bur milling operations. J Biomech. 2006;39(1):33-39.
• Fugito Junior K, Cortes AR, de Carvalho Destro R, Yoshimoto M. Comparative study on the cutting effectiveness and heat generation of rotary instruments versus piezoelectric surgery tips using scanning electron microscopy and thermal analysis. Int J Oral Maxillofac Implants. 2018;33(2):345-350.
• Qi LY, Zhang R, Zhang J și colab. The comparative study of temperature rise, time consuming and cut quality among piezosurgery, conventional rotary instruments and Er:YAG laser in apicectomy. BMC Oral Health. 2024;24(1):1295.
• acurata GmbH & Co. KGaA. Gebrauchsanweisung für Chirurgie-Fräser und Knochensägen, ediția 03/2026.

Redacție: Invictus Medical. Articolul rezumă date din literatura științifică și instrucțiunile de utilizare ale producătorului. Majoritatea studiilor citate sunt experimentale sau in vitro. Nu ține locul instrucțiunilor de utilizare și nici al deciziei clinice a medicului. Publicat: 16 octombrie 2026.